2002-09-22

Savantii au descoperit ca in cultura popoarelor exista un numar relativ mic de teme, care se regasesc in diferite variante peste tot. Spencer, printre altii, si-a consacrat o mare parte din studii acestei teze. Eu nu sunt un specialist si de aceea ma voi limita la un singur exemplu, dintre cele mai cunoscute: potopul. Aproape ca nu exista religie care sa nu aiba potopul ei. Interpretarea este insa diferita, si tocmai analiza diferentelor evidentiaza trasaturile caracteristice ale diferitelor religii si – mai ales – ale societatilor in care ele au coexistat. Spun coexistat, pentru ca exista intotdeauna o legatura intrinseca intre societate si religia dominata din timpul ei.

Astfel, in versiunea mitologiei grecesti, supravietuitorul potopului este Deucalion. Aici insa, in afara urmasilor lui naturali, mai apare o categorie de oameni: Deucalion este sfatuit de catre zeita Temis ca in drumul lor de coborare de e muntele Parnas sa arunce in urma toti bolovanii intalniti in cale, deoarece ei simbolzeaza oasele strabunicii lor, Gheea, care este insasi pamantul. Din aceste oase apar oameni. Cele doua categorii de oameni – descendentii directi din Ducalion si sotia sa Pira, si cei iviti din bolovani – avanseaza idea a doua categorii sociale, idee perfect valabila intr-o societate sclavagista, care are doua categorii de oameni: liberi si sclavi. Primul lor fiu, Elen, era considerat stramosul grecilor (elini). Dealtfel, intreaga mitologie greaca, cu zei, semizei, eroi si oameni, reflecta structura unei societati cu structuri sociale bine definite.

In versiunea biblica, potopul nu mai are asemenea concecinte. In schimb, urmasii lui Noe se raspandesc si stapanesc lumea, organizati in clanuri familiale. Idea de proprietate devine esentiala, ca si cea de familie, si mai ales de descendenta. Monarhia ereditara viitoare este tipul de organizare sociala caracteristica pentru gandirea sociala emanata de consecintele potopului biblic. Ea s-a dezvoltat ulterior in Europa, si este caracteristica pentru ea, in special in Evul Mediu. Evident ca nu potopul a indus gandirea, ci gandirea a imaginat potopul, ca justificare doctrinara.

Peste tot, potopul apare ca o solutie pentru renastrea lumii dupa noi principii. Daca azi s-ar invoca un nou potop, cum ar fi imaginata noua societate?

2002-09-22

Filosofia cauta sa afle adevarul. Dragut din partea ei, dar nu vom sti niciodata ce sanse are sa ajunga pana la el.

Stiintele exacte pleaca de la adevar, adica de la ceea ce se stie sigur. Incotro se indreapta si unde va ajunge nu se stie, ceea ce creaza un sentiment de neliniste, dar istora ne arata ca ele s-au intors intotdeauna, pentru a pleca din nou in alta directie. Castigul a fost pe partea adevarului, care a crescut de fiecare data, in sensul ca volumul conoasterii noastre s-a imbogatit cu fiecare experienta.

Poate ca exista si aici un risc: daca ne imaginam conoastera ca un pe balon, atunci acesta s-ar putea sparge daca se umple exagerat. Deocamdata nu avem nici un indiciu in aceasta privinta.

2002-09-12

2002-09-12

O buna prietena din California, simtea nevoia sa-si scuze sotul pentru ca a trebuit sa lupte in Vietnam, unde – spre norocul lui – nu a omorat pe nimeni, pentru ca a lucrat ca tehnician pe un aeroport. Incerearea de a-l scuza insa dovedeste ca un sentiment de vinovatie totusi exista. Cat despre consistenta scuzei, ea este similara cu aceea ca victima a murit din cauza glontului, si nu din cauza celui care a tras cu arma, sau ca vinovatia ar fi cu atat mai mica cu cat distanta dintre cei doi este mai mare. Evident, Ken - sotul in cauza - nu este vinovat, dar nu pentru ca nu a ucis direct, ci pentru ca a fost obligat sa lupte in Vietnam. Nu a fost alegerea lui. Altii au ales, iar el a fost obligat s-o faca. In razboi omori ca sa nu fii omorat, si nu esti vinovat pentru asta. Vinovati sunt cei care te-au adus in aceasta situatie. Extrapoland comparatia cu glontul, putem spune ca arma, soldatul tancul, avionul, pilotul, si tot ceea ce reprezinta armanta sunt doar instrumente, pentru care glontul poate fi un simbol. Iar distanta dintre ucigas si victima nu este distanta fizica parcursa de glont, ci distanta sociala de la cel care comanda si pana la cel care sufera consecintele ultime. Vinovat este cel din cauza caruia toate acestea exista. Dar, pentru a masca vinovatii, in locul unor persoane concrete, noi avansam idei abstracte, cum ar fi ‘statul’, “sistemul’, etc., sau argumente de genul necesitatilor obiective, care insa nu sunt deloc obiective sau necesare, ci doar idei propagandistice menite sa ne adoarma constiintele.

Si totusi, din cand in cand, mai ales atunci cand ne trezim din somnul lozincilor, ne simtim vinovati si noi insine. De ce? Pentru ca – daca admitem fie si ipotetic ca societatea noastrea este una democratica – inseamna ca noi toti contribuin la organizarea si conducerea ei, deci cei care au comandat declansarea glontului suntem noi insine. Daca lucram intr-o fabrica de incaltaminte, sau de alimente, iar produsele fabricii sunt folosite de armata in razboi, inseamna ca suntem partasi. Dar numeni nu va renunta la slujba lui doar pentru atata lucru. Si atunci nu suntem noi insine ipocriti Suntem! Cum am ajuns aici? Prin secole de indoctrinare ipocrita.

Suntem astazi – cred eu – pe punctul de a recunoaste ca, nu numai societatea, dar si mentalitatea noastra sunt fundate pe principii gresite. Am refuzat sa mai privim natura si sa ne supunem regulelor ei. In schimb, am inventat noi reguli noi, pentru ca ne-am crezut mai presus de natura. Cand a fost necesar am inventat chiar divinitati in acest scop. Doar ca regulile inventate de noi se dovedesc neviabile. Aberatia comunismului a demonstrat-o.

La urma urmelor, chiar si aceasta evolutie a noastra este naturala, dovada ca ea exista, dar este in mod evident o evolutie devianta, una care duce la catastrofa. Cauza? Dupa opinia mea, cauza este prea marea putere pe care o au liderii. Solutia? Nimic mai simplu: diminuarea puterii liderilor. Simplu, teoretic! Practic este imposibil imediat, dar posibil si probabil in timp, in timp indelungat, prin modificarea intregii noastre filosofii de viata, as zice aproape printr-o noua religie, pentru ca religia este instrumentul prin intermediul caruia filosofia se transmite de le intelepti la masele de oameni simpli.

Iata un exemplu de functionare anapoda. In tarile zise democrate, in parlament si guvern trebuie sa existe un partid sau o coalitie de partide majoritara, fara de care guvernarea se zice ca nu este posibila. Pierderea majoritatii se soldeaza cu caderea guvernului, alegeri anticipate, etc. Detinerea majoritatii da mana libera celor de la guvernare sa faca tot ce doresc, nu numai impotriva opozitiei, dar si impotriva oricui, chiar si a logicii, sau a bunului simt. Cum in guvern/parlament se afla oameni si nu partide sau alte notiuni abstracte, acestia se ingrijesc de interesele lor imediate si personale sau de grup, si prea putin le pasa de ceea ce se va intampla in viitorul indepartat. Ar trebi ca – dimpotriva – sa se interzica detinerea majoritatii in parlament de catre o singura organizatie politica. Daca o lege este cu adevarat buna, ea va fi acceptata de catre orice partid, indiferent daca este la guvernare sau in opozitie. Insasi ideea de guvernare-versus-opozitie este fara sens in parlament. Un partid poate avea mai multi sau mai putini reprezentanti, dar in nici un caz majoritatea. Detinerea majoritatii denota un partid demagogic, care prin lege ar trebui dizolvat. Guvernul trebuie sa fie omogen pentru ca el trebuie sa aiba coerenta in actiunile sale, dar parlamentul, dimpotriva, trebuie sa fie divers, pentru a perminte dezbaterea si gasirea celor mai bune legi. Bune pe termen lung, si nu doar pentru unele interese imediate ale unora.

Acelasi lucru se intampla si la nivelul statelor, Orice imperiu ajuns in varful piramidei devine autocrat, isi impune vointa in fata celorlalti, oricat de absurde ar fi pretentiile lui. Pe conducatori lui nu-I intereseaza ca datorita politicii lor imperiul se va prabusi intr-un viitor mai mult sau mai putin apropiat. Pe ei ii intereseaza doar succesul lor personal si imediat. Acesta este motivul pentru care orice imperiu dispare mai devreme sau mai tarziu, si acest lucru se intampla dupa ce nu mai are adversar si tocmai datorita unor asemenea greseli.

Nu este nici o coincidenta daca vom gasi similitudini cu ceea se intampla chiar in zilele noastre in USA. Dupa o lunga perioda infloritoare, economia americana urma ca – in mod natural – sa treaca printr-o perioada de usor declin. Nici o evoloutie economica nu este lineara pe termen lung; ea este oscilanta. Doar trendul general poate fi pozitiv sau negativ, dar usoarele oscilatii trebuiesc acceptate ca firesti. Ele nu au fost insa acceptate de administratia Bush, de teama ca populatia ar fi interpretat declinul ca pe un efect al guvernarii republicane, mai putin intelingnta fata de cea democrata. Consecinta este cautarea razboaielor sub orice pretext, pentru ca razboul este cea mai sigura cale de redresare economic. Care va fi consecinta asupra Statelor Unite pe termen lung? Acelasi ca al oricarui imperiu: colapsul. Doar ca ceva mai rapid.

2001-09-02

Desi nu este cu totul imposibil, este totusi foarte putin probabil ca un numar mare de atomi diferiti sa se intalneasca in acelasi timp pentru a forma o molecula complexa, sau o celula. Este insa foarte probabil ca atomii, in numar mic, sa formeze molecule simple, iar acestea, la randul lor, sa formeze molecule din ce in ce mai complexe si chiar celule. Intreaga complexitate a naturii se bazeaza pe rezistenta in timp a unor entitati ca molecule, celule, etc. Insasi esenta vietii se gaseste, nu numai in rezistenta, dar chiar in lupta pentru existenta a celor mai simple celule. Odata formata, celula lupta pentru existanta.

Vointa de a trai este deci esenta vietii. Si ajungem la concluzia ca Schopenhauer avea dreptate. Filosofia lui, in ciuda stilului mai mult pamfletar decat filosofic, este totusi mai profunda decat pare si - contrar opiniei cum ca ar fi avansat o filozofie pesimista - dimpotriva, filozofia lui este cat se poate de optimista.

2001-05-16

Aproape pentru fiecare legenda, grecii au mai multe variante, ii atribuie mai multe intelegeri, intorc ideile pe toate fetele. Asta inseamna inteligenta.

La cealalta extremitate se afla dogmaticii religiosi, care se incranceneaza sa vada o singura directie, chiar si atunci cand ea nu duce nicaieri.

2002-04-21

Materialismul modern e gunoiul din care se ingrasa filosofia (Schopenhouer)

De aceea suntem noi, cei din est, dispusi la filosofie.

2002-04-07

Lumea asteapta ceva de la filosofie pe care aceasta nu-l poate ofer, si-si exprima apoi dezamagirea. Omul ar vrea sa i se furnizeze adevarul, la care totusi nu poate decat accede primordial prin propria-i actiune launtrica a gandirii. (Kleitophon catre Socrate in Karl Jaspers pg. 38)

2002-03-22

Anaximandru a emis inca din secolui 5 i.C. ideea originii marina a vietuitoarelor terestre, transformate apoi prin adaptari succesive.

2002-03-22

Agora - locul unde se aduna grecii spre a se insela reciproc. Cirus, mentionat de Herodot, pentru a caracteriza adunarile democratice din cetatile grecesti.

2002-03-03

Omul are slabiciunea de a dori sa afle ceea ce ar dori sa nu stie. Voltaire

La faiblesse humaine est d'apprendre

Ce qu'on ne voudrait pas savoir.

2002-01-25

O societate este caracterizata de domeniile in care membrii ei se asociaza.

2001-12-19

Soarta nu e ceea ce iti este harazit, ci este cea pe care ti-o doresti, o astepti si pe care o imbratisezi cand imprejurarile sunt prielnice.

2001-09-30

Obisnuim sa caracterizam diferitele tari, comunitati, sau zone geografice din punct de vedere politico-economic, nu pentru aceasta ar fi singura modalitate, ci pentru ca este cea mai succinta si dispune de un limbaj ce permite comunicarea facila intre diferite medii, dar este si cea mai simplista, dat fiind generalitatea ei.

La cealalta extremitate, cea a detaliilor, gasim alte criterii, mai putin formalizate, dar care explica fondul lucrurilor, modul de functionare a mecanismelor intime ale societatii, si fac posibila existenta unui anume sistem politic sau economic.

Analiza cea mai pertinenta este cea a relatiilor dintre oameni. Ea ne poate spune aproape totul despre societatea pe care vrem s-o discutam. Constatam mai intai ca oamenii se asociaza dupa diferite criterii, in functie de educatia si pasiunile fiecaruia, dar si in functie de obiceiurile din societatea in care traiesc. Astfel, in Anglia, de cateva secole, sunt la moda cluburile. In alte parti, dupa serviciu oamenii vin acasa, unde isi sarbatoresc victoriile, dar unde gasesc si umarul pe care sa-si sprijine capul in caz de esec. Cele doua tipuri comportamentale genereaza doua tipuri de societati, fondate pe criterii de selectie diferite. La prima, criteriul este valoarea, la a doua este apartenenta la o familie, clan, etc. Impartirea impusa de societate ca norma de conduita e fixata ca atare in decursul timpului, si se schimba lent. La nivel individual, insa, functioneaza alte criterii, in functie de particularitatile indivizilor. Astfel, un om capabil va cauta asocierea cu oameni capabili; criterul valorii este aici predominat. Cei mai putin capabili se asociaza intre ei, eventulal impotriva celorlalti, si aste interesant de observat ca aici asocierea este chiar mai rapida. Rareori pot fi vazuti oameni care se asociaza pentru o fapta buna; in schimb, raufacatorii opereaza apropape intotdauna in echipe. De ce? Nu stiu. Dar este evident ca societatile dezvoltate sunt cele in care oamenii au invatat cum sa se asocieze, astfel incat interesul individual sa se integreze in cel general, sau cel putin sa fie acceptabil de catre acesta.

2001-07-14

Cunoasterea vaga este fluida; din acest motiv, persoanele cu astfel de cunostinte fac usor conexiuni intre diferite notiuni. Informatiile exacte sunt ca niste bolovani; nu se leaga.

2001-06-06

Exemplul cu pisica ce poate compune un concert pentru pian la intamplare, pentru a ridiculiza evolutia spontana, este gresit pentru ca cerem acest lucru de la o fiinta inapta pentru asa ceva. Este ca si cum am cere pisicii sa nasca un elefant. Un exemplu mai bun este urmatorul:

Se apasa trei note la intamplare. Daca rezulta un dezacord, nu se intampla nimic; dar daca rezulta un acord, atunci acordul se comporta ca o unitate nou creata. El nu se distruge, ramane si el este cel care va apasa in continuare clapele pianului. Noile acorduri vor fi noi unitati, care vor produce la randul lor unitati mai complexe, si asa mai departe.

2001-05-19

Oamenii de orienteaza in viata dupa posibilitati si oportunitati, fiecare cautandu-si optimum. In societatea moderna - si mai ales in conditiile fostului regim socialist - cele mai mari avantaje erau oferite de industrie. De aceea, copii cu o inteligenta satisfacatoare urmau o facultate stiintifica sau tehnica. Cei carora dotarea intelectuala nu le permitea acest lux, dar doreau sa faca parte din regnul intelectual, mergeau la facultati "umaniste", cu riscul de a ramane profesor, eventual la tara, si cu un salariu derizoriu. Cei care nu aveau nici macar chemare pentru activitati intelectuale s-au angajat la primarie pe diferite posturi functionaresti, sau chiar la intretinerea spatiilor verzi.

Viata, insa, inverseaza valorile. Primii - mai ales daca urmeaza o cariera stiintifica - se izoleaza din ce in ce mai mult, pe masura ce dorinta lor de a fi cei mai performanti creste. Numarul persoanelor cu care pot comunica - dar cu care intra si in concurenta - este din ce in ce mai mic. Categoria a doua, ramane la acelasi nivel de mediocritate. Din randul celor din categoria a treia insa, se desprind cei cu abilitati in comunicare si treptat, urca pe scara ierarhica, obtin posturi cu posibiltati de decizie in probleme de interes general (locunte, administratie locala, etc,) si - mai departe - in politica. Cu timpul ei devin varfurile societatii, in timp ce primii mor necunoscuti si saraci. Singueele roade pe care le culeg in timpul vietii sunt rautatile, barfele si invidia colegilor de breasla.

2002-11-04

"Cine nu e geometru nu patrunde aici" este formula gravata pe frontonul Academiei lui Platon.

2002-11-04

Schimbarile sociale sunt asemanatoare deplasarii unei turme. Orice cotitura se realizeaza lent, in curbe largi. Schimbarea brusca nu este posibila, pentru ca animalele s-ar calca in picioare.

-------------------------------------------------

Cautarea Sfântului Graal simbolizeaza capacitatea de a pune întrebari asupra sensului vietii de a cauta adevarul.

-----------------------------------------------------------------------------------

Nu bunatate ne trebuie, ci respect. Civilizat nu înseamna sa fii bun ci sa-ti respecti concitadinul.

-----------------------------------------------------------------------------------

Integrarea spatiului în procesualitatea trairilor. dupa Spengler, exista o cultura europeana antica, având ca simbol spatial corpul omenesc. El exprima simtul masurii, al proportiilor, al limitarii la dimensiunile si puterile umane. Cultura europeana occidentala (a evului mediu) exprima un spirit opus al celei antice, în sensul aspiratiilor nelimitate.

Blaga, vorbind despre "spatiul matrice" identifica ca reprezentativ pentru romani dealul: "un plan limitat, înalt, scurs la vale, cu zarea închisa, si dincolo de zare, iarasi piept si vale la infinit." Asa explica temperamentul sau: echilibru, simtul masurii, un anume scepticism si cenzura a impulsurilor nesabuite. Vendeta este privita ca o ciudatenie a altor popoare. Daca dupa deal vine tot deal, atunci la ce bun sa-si iasa din fire, daca nimic deosebit nu se întâmpla. I arhitectura domina principiul armoniei, al dimensiunilor rezonabile, iar ca forma specific romaneasca este arcul trilobat, ca la Hanul lui Manuc; parca sunt spinari de oi.

Amplele portaluri ale catedralelor gotice din occident urmaresc sa-ti trezeasca dintru început constiinta micimii tale, sa te coboare la o stare de umilinta, pentru ca apoi, pasind în interiorul edificiului, sa te copleseasca cu uriasul spatiu vertical care te face sa-ti simti în modul cel mai concret nimicnicia. Este o regie nascuta dintr-un orgoliu teocentrist pe care arhitectura romaneasca nu o cultiva si nu o accepta.

-----------------------------------------------------------------------------------

Grecii au intuit infinitul numai în ceea ce priveste timpul. Spatiul pentru ei era finit. De aici decurge ideea "vesnicei reîntoarceri". Daca numarul atomilor este finit, rezulta ca în infinitatea timpului toate combinatiile posibile se vor repeta de un numar infinit de ori. Tot de aici vine si preocuparea lor pentru prezicerea viitorului (astrologia) ca urmatoarea combinatie posibila.

-----------------------------------------------------------------------------------

C. Noica face observatia ca tinerii mai putin dotati fizic (prea grasi, prea slabi, bolnaviciosi, etc.) sunt mai buni pentru filozofie. (f. Liiceanu, Jurnalul de la Paltinis). Observatia este mai mult decât superficiala pentru un filosof, chiar daca este facuta la o sueta. Ca filosofii sunt mai slab dotati fizic este adevarat, dar asta nu dovedeste ca cei dotati ar fi inapti pentru filozofie. Dimpotriva, statistica dovedeste contrariul. Mai mult chiar, majoritatea oamenilor care s-au afirmat într-un domeniu au dovedit aptitudini si în alte domenii. De cele mai multe ori fost doar o întâmplare ca au pornit pe un anume drum. Puteau la fel de bine sa reuseasca în multe alte domenii. Se întâmpla insa altceva.

Orice om mare a fost mai întâi copil. În timpul jocului cu ceilalti copii, se produce o selectie deosebit de dura pentru ca, în general, copii nu iarta. Cei mai putin apti pentru joc sunt imediat penalizati de catre cei mai buni, penalizare mergand pana la marginalizare si eliminare. Respinsi de la jocul colectiv, ei îsi gasesc satisfactii în activitati individuale. Cu timpul, capata oarecare abilitate oricum mai multa decât ceilalti. Scoala le da prilejul de a-si satisface orgoliul ranit. Ei devin astfel mai silitori. Unii raman cu jocul, altii cu invatatura. Cu timpul, diferentele se accentueaza si, de data aceasta, ei devin rai si exclusivisti fata de ceilalti.

Viata i-a selectionat, dar asta nu inseamna ca cei dotati fizic nu sunt la fel de dotati si intelectual. Dimpotriva, considerente logice indreptatesc ideea ca deficientele biologice evidente în aspectul fizic sunt probabil prezente si în organele mai putin vizible din exterior, deci cele inteletuale, dar ele sunt acoperite de un praf de eruditie.

O buna educatie poate face dintr-un copil bine dotat fizic un filosof cu adevarat bine dotat intelectual.

Home