24 martie, 2001

Fericiţi cei cu inima curată.

 

20 martie, 2001

Etiologie - căutarea cauzelor.

Şi Etiopia?

 

20 martie, 2001

În mitologia greacă, pielea de capră era utilizată ca instrument de purificare, pentru a absorbi toate impurităţile ce trebuiau eliminate (Fernand Robert, Religia Greacă, pg. 72). Aşa se explică folosirea până azi a pieilor pentru ştergerea maşinilor.

 

20 martie, 2001

În prima fază, creştinismul a avut inteligenţa să-si însuşească riturile diferitelor popoare, să se adapteze. Misionarismul de mai târziu a folosit sabia şi perfidia în locul bunei intenţii, astfel încât, în locul credinţei, a provocat doar războaie. În fond, acesta era chiar scopul, pentru că misionarii nu sunt decât misiţi ai unor puteri politice.

 

20 martie, 2001

Anul nou.

La început au fost Saturnaliile (17-19 decembrie) celebrate la Roma în cinstea zeului Saturn. Orice muncă era întreruptă, precum şi războaiele.

Creştinismul le-a decalat şi prelungit la două săptămâni, între crăciun şi bobotează. Anul nou, ca sărbătoare, a fost plasat la mijloc.

 

20 martie, 2001

Calendar

Calendarul Iulian, a fost stabilit de Iulius Cezar în 46 î.C.

Calendarul Gregorian a fost stabilit de papa Grigore VIII în 1582.

România l-a adoptat în 1919

 

20 martie, 2001

Avem tendinţa ca, plecând de la literatură, prin intermediul ideilor, să ajungem la concluzia că ritualurile sunt manifestări ale doctrinelor religioase ale timpului. Este firesc să gândim aşa, pentru că literatura - în special cea orală - arhitectura, arta în general şi toate vestigiile trecutului sunt singurele mijloace prin care încercăm să aflăm câte ceva despre viaţa celor din trecut.

În realitate, însă, ritualurile sunt anterioare doctrinelor religioase in majoritatea cazurilor. Noile religii nu fac decât să preia ritualurile anterioare ei şi să le dea o nouă interpretare, în conformitate cu noua doctrină. La rândul lor, noile religii vor inventa ritualuri noi, ce vor fi însuşite de următoarele religii. Tradiţia este întotdeauna mai puternică. De aceea, preoţii inteligenţi ştiu că nu ar fi oportun să se opună tradiţiei. Sărbătorile crăciunului şi paştelui, spre exemplu, sunt însoţite de ritualuri specifice Europei centrale şi de nord, fără nici o legătură cu particularităţile, în special cele climatice, ale ariei geografice în care a trăit Isus Cristos. Primii creştini au avut inteligenţa de a se adapta. Socrate nu a fost obligat să bea cucuta pentru că ar fi refuzat să creadă în istoriile mitologice despre zei bătăuşi, violatori, incestuoşi şi adulter - mai mulţi au afirmat-o nepedepsiţi înaintea lui. Motivul a fost acela că el punea în pericol cultul cetăţii. (Fernand Robert, Religia Greacă). Socrate însă nu era preot, ci un filozof care îşi apăra ideile. Dar exemplul cel mai puternic de lipsă de inteligenţă l-au dovedit comuniştii, care au încercat să introducă o nouă doctrină, dar - pentru că au realizat că intră în contradicţie cu creştinismul - au încercat să înlăture nu numai doctrina creştină, dar şi ritualurile îndelung fixate, ceea ce le-a fost fatal. Astăzi, oamenii oricât de necredincioşi - atât în creştinism cât şi în comunism (mai ales), respectă ritualurile, unele dintre ele chiar anterioare creştinismului, dar acceptate de acesta.

 

20 martie, 2001

Avem obiceiul să interpretăm ca sărbători tot ceea ce în trecut desemna un ritual. Ritualul, însă, nu era în mod necesar o sărbătoare; el putea fi un eveniment oarecare - de obicei unul legat de practicile agricole sau administrative - eveniment ce era îmbrăcat într-un ritual, tocmai pentru a se asigura îndeplinirea corectă a practicii, sau cum am spune astăzi, respectarea disciplinei tehnologice. Odată cu dispariţia activităţii, însă, nu a dispărut şi ritualul, din care oamenii au păstrat doar partea de spectacol, îmbrăcămintea, căreia i-au mai adăugat aproape întotdeauna şi interdicţia de a lucra în ziua respectivă, pentru că, nu-i aşa, în timpul sărbătorilor nu se munceşte.

Deci, ceea ce era o activitate lucrativă a devenit opusul ei: un pretext pentru a nu munci.

 

20 martie, 2001

Zeii sunt liberi. Libertatea oricărui zeu sfârşeşte acolo unde începe libertatea altui zeu.

Variata modernă: libertatea oricăruia dintre noi sfârşeşte acolo unde începe libertatea altuia.

 

20 martie, 2001

Diferenţe:

religie - ritual (ritualul este de obicei mai vechi)

preoţi - profeţi (doctrinari) (preoţii doar oficiază, nu ştiu doctrina)

 

18 martie, 2001

Religia a jucat un rol important în istorie, cu atât mai important cu cat ţara respectivă este mai veche.

Noi suntem ortodocşi pentru că suntem educaţi aici, în această matcă. Putem să ne botezăm de câte ori vrem, dar asta nu ne schimbă trecutul. Putem fi creştini mai buni sau mai răi, dar fondul nostru educaţional este de creştini ortodocşi.

Americanii nu au o astfel de tradiţie, ci sunt veniţi din toate colţurile lumii. De aceea ei încă îşi caută o religie şi oricând li se poate întâmpla să li se pară că au găsit una.

 

 

13 martie, 2001

Goţii, fiind un popor cuceritor, au răspândit în occident creştinismul cu sabia. Mentalitatea lor explica inchiziţia, cruciadele şi misionarismul în colonii, etc.

Ca toţi barbarii, Goţii au avut dorinţa de a reface gloria I.R., dar sub conducerea lor. I.R. continua însă să existe sub forma I. Bizantin, unde, între timp, creştinismul devenise religie de stat, iar episcopul de Constantinopole avea evident un rol mai important decât a celorlalţi episcopi. Occidentul a încercat să-l imite, şi l-au ridicat în rang pe episcopul de la Roma. El a devenit singurul autorizat să "ungă" regi. Pentru ca statele erau abia în formare, proces ce a durat câteva sute de ani, biserica a devenit cea mai puternică forţă politică. Papa nu era, ca în I.B. doar episcopul de pe lângă împărat, deci limitat la graniţele imperiului, ci o autoritate care făcea şi desfăcea regi şi împăraţi, fără graniţe. Aroganta lor devenise deja prea mare pentru ca să-i mai intereseze I.B., astfel că schisma ce a urmat era de aşteptat. Dobândirea puterii a abătut biserica de la cele mai elementare principii ale creştinismului, astfel că din biserica catolică s-au desprins mereu tot felul de secte, mai mult sau mai puţin protestante. Cu timpul a ajuns o modă.

 

13 martie, 2001

Monumentele creştine din Italia, ca cele de la Ravena, sunt bizantine.

 

13 martie, 2001

Noi am fost creştinaţi apostolic.

Goţii de către Wulfila în secolul 4, prin traducerea Bibliei în Gotă.

Ucrainenii, şi prin ei ruşii, de Vladimir I în 988.

Ungurii de către Ştefan în 1001.

 

11 martie, 2001

Tinerii mormoni sunt asemenea copiilor care vor să-si înveţe părinţii cum se fac copiii. Creştinismul s-a născut aici.

 

11 martie, 2001

Din moment ce există un început - atât biblic cat şi geologic - trebuie să existe şi un sfârşit. Idea unui sfârşit iminent naşte idea salvării, evident pentru cei ce vor trăi atunci. Cum? Cu rugăciuni va fi mai greu, dar cu mai multă tehnică da. Oricum, rezolvarea problemei nu poate fi găsită în Biblia scrisă acum câteva mii de ani. Până atunci însă, ar fi bine să păstrăm planeta întreagă, şi despre asemenea lucruri Biblia ne învaţă mai mult decât oricare altă carte.

 

10 martie, 2001

Când spun că asupra noastră a pogorât spiritul sfânt, mă gândesc că am dobândit înţelegerea a ceva ce până atunci îmi era cunoscut superficial, sau deloc.

 

10 martie, 2001

Interdicţia reprezentării lui Dumnezeu este formal respectată în bisericile creştine. Zic formal, pentru că imaginile cu Isus Hristos abundă, deşi el este fiul lui Dumnezeu, deci tot o reprezentare a lui.

Dar de ce să nu-l reprezentam pe Dumnezeu? Răspunsul imediat este acela ca l-am transforma întru-un idol, idolatria fiind credinţa de care vechii evrei tocmai încercau să se descotorosească. Dar există o explicaţie mai profundă. Iudaismul şi mai târziu Creştinismul vin cu o învăţătură, cu o doctrină. Dorinţa lui Dumnezeu a fost să nu ne închinam lui ca persoană - deci să-l idolatrizam - ci să ne însuşim învăţătura lui.

 

Biblia trebuie înţeleasă nu în litera ei, ci în spiritul ei.

 

10 martie, 2001

Apostolii erau mesagerii lui Isus Cristos şi el i-a ales special pentru acest scop: să transmită învăţătura lui în mediile sociale din care provenea fiecare dintre ei, şi nu să organizeze dezbateri filozofice. Alegerea a fost perfectă, iar ştiinţa de carte n-ar fi fost de nici un folos, ba dimpotrivă, le-ar fi diminuat priza la mase. Astăzi însă, oamenii ştiu carte. Similarii apostolilor ar trebui să aibă cel puţin studii universitare.

 

10 martie, 2001

Pentru că Biblia este unică, s-a creat impresia că ea este pentru toată lumea. Astăzi că orice carte are o adresă: cărţi de chimie, de geografie, pentru copii, pentru adulţi, etc. Nimeni nu citeşte o carte ce nu-i este adresată. Nimeni nu scrie o carte fără adresă. Chiar atunci când scrie, autorul are în minte pe cineva care va citi cartea lui. A greşit Dumnezeu imaginând o carte pentru toata lumea? Nu, Dumnezeu nu a greşit. Atunci când a fost scrisa Biblia, numărul ştiutorilor de carte era extrem de mic. Ei erai înţelepţii timpului. Deci Biblia a avut o adresa exactă, chiar foarte îngustă. Ei, înţelepţii, trebuiau să citească Biblia şi s-o transmită mai departe pe înţelesul fiecăruia, folosind unele argumente şi parabole pentru copii, altele pentru adulţi, unele pentru ignoranţi, altele pentru cei cu oarecare cunoaştere. Din păcate, între timp, înţelepţii-preoţi au dispărut şi au rămas doar preoţii. Asta s-a întâmplat în special în timpul Evului Mediu, când preoţimea şi-a dat mâna cu puterea politică şi preoţii au prins gustul puterii şi al bogăţiei. Ceea ce a urmat - inchiziţie, cruciade şi prea multe altele - nu mai are nimic comun cu înţelepciunea Bibliei.

Care este situaţia actuala?

1 Preoţii nu mai deţin puterea (decât la musulmani), dar nici nu sunt capabili să-şi îmbunătăţească mesajul. Ei folosesc aceleaşi argumente din timpul Evului Mediu, unele copilăreşti, altele neştiinţifice, şi - mai mult - nu-şi diferenţiază discursul vis-ŕ-vis de interlocutori.

2 Înţelepţii, adică cei mai inteligenţi dintre noi, încă din copilărie se orientează către discipline mai pragmatice şi devin matematicieni, biologi, fizicieni, sau măcar ingineri.

3 Din fericire rămân oamenii simpli care - îmi place să remarc - încep să înţeleagă din ce în ce mai bine mesajul profund al Bibliei, pentru că, în fond, lor de-a fost adresată. Isus şi-a ales ca apostoli oameni simpli, tocmai pentru a-şi transmite mesajul către mase. Culmea ironiei este că acest mesaj ajunge (fie şi formal) printre cei mai răi dintre noi, politicienii. V-aţi gândit vreodată că social-democraţia este în exprimare politică quitesenţa Bibliei? Despre asta chiar merită să discutăm. Nu despre sloganurile găunoase ale politicienilor, ci despre conceptul teoretic. (Europa este creştina, America nu) În mâinile politicienilor ea a eşuat de fiecare data, şi va eşua întotdeauna. Dar ca ideal ea poate rămânea, şi atunci, dacă majoritatea oamenilor va înţelege acest concept, probabil ca societatea va fi mai bună. Oricum este o alternativa mai bună decât sperietoarea cu Apocalipsa.

 

Astăzi, aproape toată lumea ştie să citească; dar sunt oare ei toţi pregătiţi să priceapă înţelesurile Bibliei? Este suficient să citeşti Biblia? În mod sigur, nu! Este necesar un îndrumător. Biblia va rămânea întotdeauna manualul de referinţă al îndrumătorului, ca şi al celui ce crede că îi poate pătrunde spiritul de unul singur, ceea ce însă implica o rezerva serioasă.

 

4 March, 2001

Creştinismul occidental este de sorginte barbara şi păgâna. Wulfila puţin după anul 300, a rescris Biblia în alfabetul pe care tocmai îl inventase, iar goţii au impus Creştinismul popoarelor cucerite. Goţii erau barbari şi nu fuseseră creştinaţi pe filiera apostolica. De aceea i-a interesat unirea cu episcopul de la Roma, care le dădea acreditarea morala. Catolicismul este încă de la originile lui fals.

 

 

26 februarie, 2001

Noi spunem Dumnezeu tatăl; de ce nu spunem şi Dumnezeu mamă? Pentru că el ne-a proiectat, dar tot el ne-a şi făcut.

 

26 februarie, 2001

La început a fost cuvântul: deci Dumnezeu a avut un proiect. Noi suntem părţi componente din acest plan. Datoria noastră e să funcţionăm conform cerinţelor ansamblului. Dacă suntem prea mult preocupaţi de detalii, văzute din punctul nostru de vedere, după opinia noastră, riscăm să devenim ne-funcţionali în ansamblul general, şi atunci vom fi eliminaţi din sistem.

 

26 februarie, 2001

Biblia a apărut într-un anumit moment istoric, când oamenii aveau o anumită mentalitate şi erau educaţi în doctrinele vechilor religii. Pentru a se face înţeleasă, ea a trebuit să folosească limbajul de atunci, să combată acele obiceiuri. Astăzi omenirea este diferita. Noi ar trebui să ne referim la obiceiurile oamenilor de azi - bune şi rele - şi să selectam din biblie acele parabole care sunt încă actuale.

 

26 februarie, 2001

Mormoni

- Chirila, preşedintele, a spus ca noi am fi fost spirite şi ne-am încarnat ca oameni, după care vom redeveni spirite.

- Un tip a spus ca a fost ortodox dar nu i-au plăcut cerşetorii din faţa bisericilor ortodoxe şi a trecut la mormoni.

- S-a vorbit despre importanţa alegerii, dar numai la modul general. Noi alegem permanent, aproape în orice moment al vieţii noastre. Criteriile de apreciere, de evaluare a posibilităţilor pe baza cărora efectuam alegerea sunt importante.

 

- Românii au alergie faţă de orice le aminteşte de perioada stalinistă şi dictatura. De aceea, lauda excesiva a personalităţilor şi expresii de genul ca ceva este "cel mai", sau ca el este singurul care deţine adevărul, nu au nici o şansa. Doamna în vârsta care se ruga pentru sănătatea nu ştiu cărui preşedinte de biserica americana, probabil ca în anii 50 vorbea exact la fel despre Stalin. Ea este o femeie fără caracter, care - pentru mici avantaje - si-ar trăda şi mama şi tata.

- Ei fac împărtăşania cu apa în loc de vin, pentru ca sunt abstinenţi la vin. Este o exagerare şi orice exagerare este o greşeala, indiferent daca se exagerează la dreapta sau la stânga, în sus sau în jos.

- Împărtăşania este individuala şi se face după spovedanie, nu odată pe săptămână, sau pe luna, după un program pentru mase.

 

 

2001-02-22

Noi, cei din Europa, suntem cu toţii creştini, indiferent de ce declaram, pentru ca suntem educaţi în spiritul normelor creştine. Chiar şi cei ce se cred atei, tot creştini sunt. Drept proba, e faptul ca în fata unui pericol, cer ajutorul lui Dumnezeu.

Exista şi diferente. Nu mă refer la cele minore, de genul ca unii fac cruce cu trei degete, iar alţii cu toata palma, ci la cele de genul ca unii au organizat cruciade, în timp ce alţii le-au suportat. Nu cruciada ca eveniment este importanta, ci mentalitatea oamenilor care a condus la organizarea lor.

Sigur, cruciadele sunt evenimente de mult apuse, astăzi oamenii gândesc altfel, dar diferente încă exista. De dorit ar fi ca noi toţi creştinii să ne apropiem unii de alţii, dar s-o facem cu cele bune, nu cu cele rele

 

---------------------------

2001-02-04

Evul Mediu a fost o epoca a bisericii creştine, pentru ca vorbeau în numele creştinismului, dar n-a fost o epoca creştina, pentru ca preoţii acelor timpuri încă nu înţeleseseră filozofia creştina. Ei au fost pentru creştinism, ceea ce a fost mai târziu comunismul Europei de est pentru ideile socialiste: o minciuna. Creştinismul este social-democraţie. Este posibil ca epoca cu adevărat crestina să inceape abia acum, daca ideile social-democrate vor ramane valabile.

 

2001-01-29

Crestinismul este prima religie în care faptele bune sunt cele facute fata alti oameni. Prin aceasta oamenii sunt legati între ei, interesati unii fata de altii.

1 Crestinismul este o religie a societatii, nu a indivizilor.

2 Oamenii sunt egali în fata lui Dumnezeu, deci egali între ei.

Consecinta: Crestinismul este o religie social-democrata.

 

2001-01-24

     De ce sunt românii toleranţi faţă de misionarii străini? Pentru că se simt destul de puternici în credinţa lor, siguri că efectul misionarismului este neglijabil.

 

2001-01-24

     Una dintre principalele pretinse motivaţii ale religiilor, cel putin cea creştină, este idea de a-l face pe om mai bun, mai iubitor. Dar:

 

     1. După 2000 de ani, creştinii nu au devenit cu nimic mai buni decât erau înainte. Dimpotrivă, metodele prin care îşi manifestă răutatea sunt mai parşive, iar - pentru că s-a construit o societate concurenţială - fără un pic răutate nici nu s-ar putea trăi. Societatea concurenţială este invenţia Europei (USA este o prelungire a Europei), deci un produs al Creştinismului. Poate că unul secundar, nedorit, dar tot un unul dintre efectele lui este.

 

     2. Unele specii de animale şi păsări sunt deosebit de iubitoare faţă de grupul căruia îi aparţin, familiei, sau faţă de perechea şi puii fiecăruia. Dragostea nu numai că nu este un produs al Crestinismului, dar nici măcar al speciei umane. Dimpotrivă, specia umană este pe cale s-o alunge din sânul ei.

 

     Dacă se dovedeşte că religia a fost ineficientă sub raport moral, atunci de ce se insistă? Înseamnă că ea este eficientă altfel. În ce mod? Unde? Păi, a fost cert folositoare în politică, ca instrument de manipulare a maselor. Este încă şi astăzi, ca instrument de separare, de sciziune între oameni, de semănare a urii unora faţă de alţii, după principiul "Divide et Impera".

 

 

 

2001-01-22

Presupun ca Joseph Smith - "profetul" mormonilor - a fost evreu. Daca nu, a fost pionul lor. Era să spun doctrina lor, dar ei nu au nici o dectrina. "Ingineria" folosita pentru atragerea oamenilor poarta amprenta evreiasca. Ei speculeaza sentimentele oamenilor pe fondul unei doze mai mari sau mai mici de ignoranta şi le dirijeaza în orice directie non-crestina. "Divide et impera". Sentimentul în cauza este dorinta americanilor - proaspat aparuti - de a fi originali, eliberati de orice legarura cu Europa şi traditiile ei. Pentru cei care nu aveau curajul să se desprinda complect de Crestinism au nascocit unul original. Crestin nu poate fi însă  decat cel care urmeaza traditia - buna sau rea - şi incearca s-o imbunatateasca, să repare ce s-a gresit (daca se poate) să-i corecteze drumul.

 

2001-01-22

Stiinta nu exclude credinta. Dimpotriva. Pascal era credincios. De asemenea şi multi altii (de dat exemple) Prin dicotomia dintre credinta şi stiinta facem un deserviciu credintei. Ar fi mai corect să ne recunostam ignoranta şi să lasam stiinta acolo unde e şi - daca suntem capabili - să ne-o insusim.

 

Preotii sunt cei care pun în opozitie credinta cu stiinta. Dar nu stiu ce raspund ei la intrebarea: ce este stiinta? Oare chiar stiu?

Conform DEX stiinta este un ansamblu sistematic de cunostinte despre natura, etc.

 

Printre diferitele forme de stiinta, exista şi stiinta de carte. Nu cred ca cineva are ceva impotriva stiintei de carte.

Biblia a fost scrisa la inspiratie divina. Deci Dumnezeu insusi a acceptat stiinta de carte. Daca acceptam stiinta de carte, de ce nu am accepta şi alte stiinte? Faptul ca stiinta, la singular, este un un ansamblu "sistematic", adica organizat, nu poate să deranjeze pe nimeni Ceea ce deranjeaza este recunoasterea propriei noastre incapacitati de intelegere a unor rationamente mai dificile. Cel mai mult insa, deranjeaza "metoda stiintifica" careia majoritatea dintre noi nu-i fac fata, pentru ca presupune disciplina şi perseverenta, şi atunci prefera ideea ca e ceva mister aici, ceva transcedental, un ceva pe care degeaba-l cauti ca tot nu-l vei gasi. Ne ascundem dupa deget. Lipsa stiintei însă  inseamna ignoranta.

La prima privire, ignoranta se impaca mai bine cu credinta, dar asta nu exclude stiinta. Un om destept poate fi şi credincios, dar credinta lui atinge un nivel mai inalt.